Pesticidele

Citește aici:
Fructele-legumele-care-contin-cele-mai-putine-reziduuri-pesticide

Cele mai contaminate fructe şi legume:

1. Merele
2. Ţelina
3. Căpşunile
4. Piersicile
5. Spanacul
6. Nectarinele
7. Strugurii
8. Ardeiul gras
9. Cartofii
10. Afinele
11. Salata
12. Napul

Esherichia și zvonistica

La fel ca și virusul gripei (aviare, porcine sau de orice fel ar fi fost), noua ”vedetă”, bacteria Escherichia colli, a fost folosită, extrem de eficient, pe post de sperietoare și de agent destabilizator... Foarte ...virulent... Două realizări, dintr-o lovitură:

- O manipulare colectivă bine tintită. Oamenii, parcă sunt mai influențabili ca niciodată. Criza, sfârșitul lumii și alte rele iminente, atât de proclamate, de vehiculate și nereale,  au reușit să-i transforme, treptat, pe europeni, într-o masă de oameni panicați, cu care poți să faci ce vrei.

- O lovitură dată economiei unor tări, concurentei. O țintă pot fi și alimentele bio sau eco ( cele cultivate cu îngrășământ natural), care au început să cucerească piețele europene, în detrimentul celor modificate genetic sau crescute cu îngrășăminte chimice și pesticide. 

Cât de ușor este, văd acum agricultorii spanioli.

De fapt, se pare că nu s-a întâmplat nimic

Escherichia coli este prezentă peste tot, şi în mediu, şi în intestinul animalelor şi al oamenilor. Este știut că vara este sezonul infecțiilor intestinale, așa cum iarna e sezonul gripei. Se mai întâmplă. Unii oameni mor; este firesc ca persoanele foarte vulnerabile, cei în vîrstă sau slăbiți de alte boli  grave, să nu reziste în fața atacului unor viruși sau bacterii.

Vai, dar bacteria a suferit o mutație!

E adevărat, dar aceste mici vietăți suferă mereu mutații, se adaptează continuu. Nu e nimic extraordinar în acest fapt. Tulpina care a fost identificată în Germania este destul de rară, dar cunoscută la om - a declarat OMS.

Cert este că, pînă la această dată, nu se știe exact de unde provine bacteria - din apă, din alimente (care anume, de unde), dar, pe lângă cei decedați, a proovcat și victime colaterale, lovind în producătorii și comercianții de legume, în special de castraveți.

Douăsprezece ţări au anunţat cazuri de contaminare cu bacteria e.coli enterohemoragică, a cărei origine rămâne necunoscută, anunță OMS.

Comunicat de presă

de la Asociaţia Interprofesională Bio, Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologica Bio România şi Centrul Naţional de Teste Comparative:

O simplă spălare sub un jet de apă îndepărtează bacteriile de pe legume și fructe, definitiv. În agricultura ecologică nu se folosesc fecale umane la îngrăşarea solului şi nici gunoiul de grajd incomplet fermentat, adică cel ce nu a trecut prin faza de auto-sterilizare, ce implică distrugerea tuturor bacteriilor, atunci când bălegarul ajunge la temperatura de peste 60 de grade C. Bacteria EHEC se află inevitabil şi în mod accidental pe multe din legumele consumate de populaţia întregii planete, şi numai în Germania. De exemplu, Institutul Robert Koch a raportat în anul 2001 un număr de 800 - 1.200 de îmbolnăviri cu E.coli în rândul populaţiei.

Ce este Escherichia colli?

 Escherichia coli a fost depistată de către savantul austriac Escherich, în 1886. Există în evidență circa 170 de O – antigeni ai E.coli, dintre care peste 80 ştamuri sunt patogene pentru organismul uman. Ele sunt, de regulă, cauza bolilor intestinului subţire, la sugari (colienteritele la sugari).

Escherichiile coli enterotoxigene sunt deseori sunt cauza diareei la copii şi adulţi din ţările ce se află în curs de dezvoltare, de asemenea şi la persoanele, care vizitează aceste ţări, fiind numită “diareea călătorului”.

Escherichia coli este una dintre cauzele cele mai frecvente ale multor infecţii bacteriene comune, inclusiv colecistită, bacteriemie, colangita, infecţii ale tractului urinar, şi a diareei, meningita neonatală şi pneumonie. 

Sursele principale de infectare

Escherichia coli este o bacterie care, în mod normal, colonizează intestinul gros și se propagă cu ușurință la nivelul tractului urinar. Tot ea este vinovată de interminabilele cistite de care suferă în special femeile. 

Sursa principală de infectare o constituie omul bolnav. Mecanismul de infectare, ca şi în alte infecţii intestinale, rămâne cel fecalo-oral. Mai frecvent, maladia se transmite pe cale alimentară, mai ales prin intermediul laptelui şi produselor lactate infectate. O altă cale de transmitere a acestei infecţii intestinale este apa contaminată, de la robinet sau din alte surse. 

Tevatura continuă, dar nu e prima infectie de acest gen

Chiar dacă nu cunosc sursa de infectare, oficialii germani le spun oamenilor să evite consumul de roşii crude, castraveti și salata verde. Deși nu acestea sunt sursele principale de îmbolnăvire.

Au mai fost astfel de infecții, de origine alimentară, și nu de la crudități. Iată:

- pe primul loc - de la sursele de apă. Apoi, de la preparatele din carne. Văd că de această dată nici nu se pomenește că ar putea exista o astfel de sursă, deci ținta atacului a fost comerțul cu crudități. De unde știu germanii că infecția nu a pornit de la carne? Infecții similare au fost provocate de hamburgeri, kebab şi salamuri. Apoi, de la brânza, lapte, unt, iaurt, îngheţată şi alte produse lactate. Urmează salată, varză, spanac, ridichi şi fructe, inclusiv pepeni, struguri şi suc de mere
Apa din lacuri, iazuri, bazine de înot, apa de irigare a serelor.

vezi Apa- filtrare

 
Pe scurt

Surse: carne insuficient gătită, lapte nepasteurizat, sucuri, fructe și legume crude (cum ar fi varza), brânzeturi moi din lapte crud, fecalele persoanelor infectate și mai ales apa contaminată. 
Perioada de incubatie  - 1-8 zile 
Simptome -  Diaree severă, dureri abdominale şi vărsături. De obicei, febră mică 
Durata - 5-10 zile 

Sfaturi - tratare/prevenire
Beţi multe lichide - ceai, apă filtrată - și odihniți-vă. Dacă simptomele sunt severe, chemați medicul. Antibioticele nu trebuie utilizate pentru a trata această infecţie.

Cele mai multe infecţii se vindecă spontan si nu necesita tratament, însă un tratament de susţinere este necesar în cazul în care pacientul devine deshidratat, anemic sau dezvoltă SHU sau TTP. 

Tratamentul va include fluide şi calmante. Există dovezi că unele antibiotice comune pot să nu funcţioneze şi unii experti cred ca antibioticele ar putea agrava boala. Pentru pacienţii cu SHU sever, dializa ar putea fi necesară.

Nu există nici un vaccin disponibil.

Italia: Nu există dovezi că legumele sunt la originea răspândirii bacteriei E.coli în Europa

Fructele și legumele tratate cu pesticide

 Dacă mănânci telină non-organică ai putea fi ingera circa 67 de pesticide.
Unele fructe si legume conţin 47 - 67 de pesticide per portie. Aceste alimente sunt considerate a fi cele mai sensibile pentru ca au pielea moale, care tinde să absoarbă mai multe pesticide. 
 Putem reduce expunerea la pesticide cu până la 80 la sută, prin cumpararea produselor a ecologice

Cele mai suspecte sunt :  

Ţelina
Piersici
Căpşune
Mere
Afine  
Nectarine
 Ardei grași
Spanac
Gulii 
 Verdeaţă 
Cireşe 
Cartofi
struguri 
Salată verde
Nu toate fructele și legumele non-organice au un nivel ridicat de pesticide. Unele au doar un strat exterior care le oferă o apărare împotriva contaminării. 

 Mai puțin tratate sau curate sunt:

Ceapa
Avocado
Porumb dulce
Ananas
Mango
Mazăre  
Sparanghel
Kiwi 
Varză
Vânătă
Pepene galben
Pepene verde
Grapefruit
Cartofii dulci&

Agenții patogeni ce provoacă toxiinfectii alimentare: sursa de îmbolnăvire și simptomele îmbolnăvirii

& Agenţii patogeni care cauzează boli infecțioase digestive (bacterii, paraziţi, virusuri).

- Campylobacter jejuni - din apa contaminată, lapte crud, carne insuficient gătită, crustacee.
Dă febră, cefalee, dureri musculare, diaree (uneori sângeroase), dureri abdominale, greaţă - care apar după 2 - 5 zile de la ingestie.

- Clostridium perfringens - se ia din carne, produse din carne, sosuri
Se manifestă din crampe abdominale şi diaree, la 8 - 22 ore după masă; durează, de obicei 24 de ore, dar la vârstnici, simptomele pot dura 1 - 2 săptămâni.
Complicaţii şi / sau deces, apar foarte rar.

- Escherichia coli
Se poat elua din carne insuficient gătită, din hamburger mai des, din lapte nepasteurizat, sucuri de
fructe şi legume, din apă.
Se poate manifesta prin crampe, diaree severă, uneori cu sânge, dureri abdominale, vărsături, febra - puţin sau deloc.
Poate începe la 1 - 8 zile de la ingestia produselor alimentare; boala dureaza aproximativ 5 - 10 zile.
La bolnavii foarte tineri poate apărea sindromul hemolitic-uremic (SHU), care determină insuficienţă renală acută sau chiar moartea.

- Listeria monocytogenes - pot să se dezvolte încet, la temperatura frigiderului.
Apar pe alimente ca hot dogs, carne, mezeluri, cârnaţi fermentați sau uscați,păsări, brânzeturi şi lapte nepasteurizat . Dă febră, frisoane, dureri de cap, gât înţepenit, dureri de spate, stomac deranjat, uneori dureri abdominale si diaree. Boala poate incuba 3 săptămâni.
La pacienţii cu risc (inclusiv femeile gravide), se pot dezvolta mai târziu boli grave, de la aceste bacterii se poate ajunge la deces.
Femeile gravide care cred că au consumat alimente contaminate trebuie să ceară sfatul medicului.

- Noroviruși (caliciviruses şi altele)
Se pot găsi în crustacee şi în produse alimentare sau apă contaminată cu fecale.
Unele alimente cumpărate de-a gata pot fi infectate; de exemplu, salate, sandwich-uri, gheata, cookie-uri, fructe. Se manifestă prin greaţă, vărsături, dureri de stomac, febră, dureri musculare, dureri de cap, care apar de obicei în decurs de 1 - 2 zile şi poate dura 1 - 2 zile.
Diareea este chiar mai răspândit la adulţi şi vărsăturile sunt mai răspândite la copii.

- Salmonella
(peste 2300 de tipuri)
Se ia din ouă crude sau insuficient fierte, carne de pasăre, precum şi altfel de carne, lapte crud, brânză şi fructe de mare, fructe şi legume proaspete contaminate.
Se manifestă prin dureri de stomac, diaree, greaţă, frisoane, febră, dureri de cap şi apar de obicei după 8 -72 ore după masă; poate dura 4 - 7 zile.
O boală mai severă pot rezulta în cazul în care infecţia se extinde de la intestine la fluxul sanguin. Fără tratament, bolnavulmpoate muri.

- Staphylococcus aureus
Se poate lua din lapte şi brânzeturi contaminate, alimente conservate în sare - de exemplu, sunca, carne . produse alimentare făcute manual care nu necesită coacere - de exemplu, budinci, sandwich-uri
Bucătarii care transporta bacteriile pot contamina produsele alimentare.
Boala s emanifestă prin greaţă, vărsături, crampe de stomac, diaree şi de obicei apare în 30 de minute - 6 ore după consumul de alimente contaminate.
Tinerii şi vârstnicii pot avea o boală mai severă.

- Toxoplasma gondii
Boala apare din cauza:
Ingestia accidentală a fructelor și legumelor din solurile contaminate cu fecale de pisică; carne crudă sau insuficient gătită.
Simptomele sunt asemănătoare gripei și apar de obicei după 5 - 23 de zile de la masă; ar putea dura luni de zile. Cei cu un sistem imunitar slăbit pot dezvolta boli mai grave.
Poate provoca probleme cu sarcina, inclusiv avortul spontan.

= Vibrio vulnificus
Se ia din fructe de mare insuficient gătite sau crude, cum ar fi de peşte şi crustacee.
Se manifestă prin diaree, dureri de stomac, vărsături şi pot să apară în decurs de 1 - 7 zile. Poate avea ca rezultat o infecţie de sânge și poate duce la moartea celor cu un sistem imunitar slăbit.

Fereste-te de botulism

&Botulismul este determinat de bacteria Clostridium botulinum, care se dezvolta in conserve si alimente congelate.
Botulismul este o boală rară, dar apare periodic - in special la consumul de conserve (de peste, pate etc.) - si este gravă, provocand paralizia din cauza unei toxine nervoase. Simptomele de botulism includ vedere dublă, vedere înceţoşată, inchiderea pleoapelor, vorbire greoaie, dificultăţi la înghiţire, uscăciunea gurii şi slăbiciune musculară. Boala poate provoca paralizie, insuficienţă respiratorie şi deces.
Simptomele apar de obicei 18 - 36 de ore după consumul de alimente contaminate.
Cum ne ferim:
- Inainte de a cumpara produse congelate, produse gatite, cercetati cu atenţie ambalajul. Dacă pachetul este perforat, rupt, parţial deschis sau avariat în orice alt mod care ar putea expune conţinutul la mediul exterior, nu cumpara acest produs.
Nu cumpăra produse congelate care par să fi fost decongelate şi recongelate
Nu cumpara conserve umflate si arunca-le pe cele fermentate, cu modificari de culoare, miros, aspect.
Cumpăraţi de la comercianti cu reputatie, cunoscuti pentru respectarea normelor de manipulare în condiţii de siguranţă.
Cumpara produse congelate numai dacă sunt îngheţate, solide şi numai dacă sunt depozitate în congelator.

Acasa
Când se deschideti recipientul,analizeaza aspectul produsului. Nu utilizaţi produse decolorate, mucegaite sau cu un miros suspect. Nu utilizaţi produse ale caror lichid rabufsneste la deschiderea conservei. Dar nu gustati pentru a vedea daca e stricat!
Urmaţi instrucţiunile de preparare de pe eticheta produsului.

Bauturile dulci carbogazoase duc la aparitia cancerului de pancreas

&Deşi apare destul de rar, cancerul pancreatic are o rată de supravieţuire foarte slaba: doar 5 la suta din persoanele diagnosticate supravietuiesc mai mult de 5 ani. Unul dintre motive este că simptomele precoce sunt adeseori trecute cu vederea şi boala evolueaza pe tacute; în momentul în care este diagnosticat cancerul, e deja prea avansat. Totusi, anul trecut in SUA peste 42000 persoane au fost diagnosticate cu cancer pancreatic şi peste 35.000 au murit, anul trecut.
Un nou studiu a descoperit ca oamenii care consuma frecvent băuturi răcoritoare prezinta un risc dublu de apariţie a cancerului de pancreas; un consum regulat de băuturi îndulcite ridica nivelul de insulină şi hraneste celulele canceroase.
Puteti vedea un studiu on-line publicat în numărul din februarie al Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention, publicatie a American Association for Cancer Research.
Autorul principal al acestui studiu, Dr. Mark Pereira, profesor asociat la Şcoala de Sănătate Publică de la Universitatea din Minnesota şi colegii săi au cercetat peste 60.000 de persoane din Singapore, timp de peste un deceniu; au constatat că, în comparaţie cu cei care nu consuma bauturi racoritoare, persoanele care beau sucuri au un risc de două ori mai mare de a face cancer de pancreas. Cei care au consumat două sau mai multe bauturi racoritoare pe săptămână (în medie 5 pe săptămână), au un risc de 87 la sută mai mare de a dezvolta cancerul, comparativ cu cei care nu au acest obicei (ceilalti prezentand un risc de 1.87 la suta).
Unii contestatari au spus ca e posibil ca persoanele studiate sa aiba si alte comportamente negative, cum ar fi fumatul şi consumul de carne roşie. Insa Pereira susţine că rezultatele sale sunt plauzibile, pentru ca au fost aceleaşi si in cazul nefumatorilor si al celor cu diverse obiceiuri alimentare.